Categorie
De la:
Pana la:
Reseteaza filtrele [x]

Pagini

Economia

Potenţialul economic al comunei este ridicat în comparaţie cu al altor comune din judeţ.
Cadrul natural al comunei Hida oferă oportunitate pentru desfăşurarea unei activităţi economice diversificate, dar în principal agro-industrială. În ultimii ani preponderenţa a constituit-o industria. La Hida a funcţionat între anii 1976 - 2006 Sectorul minier Zăghid, aparţinând I.M.Sărmăşag, Sector care avea un număr de cca 500 angajaţi. În prezent se lucrează în domeniul producţiei de pigmenţi pentru zugrăveli, prelucrării lemnului, în producţia de mase plastice, producţie rame ochelari, confecţii textile, confecţii metalice, producţie încălţăminte etc.
În industria morăritului şi panificaţiei pe teritoriul comunei funcţionează două mori de cereale (moara Hida - recunoscută în toate judeţele limitrofe încă din anii 1930 - şi o moară în localitatea Sînpetru Almaşului ), şi o brutărie (S.C.Pan Groza S.R.L. Hida).


AGRICULTURA ȘI ZOOTEHNIA

Agricultura este axată pe cultura plantelor și creșterea animalelor dar în ultimii ani s-a constatat o reducere a acestei activităţi datorită costurilor mari ca urmare a terenului fragmentat şi a imposibilităţii lucrării acestuia mecanizat. Majoritatea terenurilor au suprafeţe de cca. 29 ari şi respectiv 58 ari (care reprezintă în termini zonali un iugăr de pământ). În anul 2008 pe total comuna Hida s-au exploatat doar 30% din suprafeţele de terenuri agricole. Culturile care se pretează cel mai bine la zona noastră sunt: porumbul, culturile păioase, rădăcinoasele, cartoful.
În ultimii ani, ca o reacţie a cerinţelor pieţei, dar şi ca o pasiune, s-a dezvoltat cultura căpşunelui. Prin anul 2003, tehnologia culturii căpşunelui a fost implementată la Hida de ing.Orlaie-Ţăran Ioan. Acesta, împreună cu familia sa, produce stoloni de căpşuni, căpşuni pentru consum, pe care îi distribuie pe o piaţă destul de lărgită în România.
Cu toate neajunsurile unei agriculturi tradiţionale, cultura legumelor în solarii s-a dezvoltat treptat, mai ales după anii 1994, când o familie tânără de ingineri horticultori şi-a început activitatea. Prin perseverenţa muncii lor au ajuns ca în anul 2008 să implementeze un proiect Sapard.
Producţia de legume (roşii de Hida, castraveţi, ardei, gogoşari, pepeneverde, pepene galben, spanac, varză, rădăcinoase, ş.a.) o distribuie pe pieţele din oraşele Cluj-Napoca, Zalău, Jibou, dar şi în comunele învecinate.
Serele şi solariile se întind pe o suprafaţă de 0,7 ha şi se deschid privirii trecătorilor chiar de la intrarea în comună.
Încurajaţi de aceştia, tot mai multe familii din zonă au început să producă legume în solarii proprii, mici, pentru consumul propriu, dar şi pentru piaţă.


Activitatea în zootehnie s-a diminuat foarte mult în ultimii ani prin scăderea şeptelului de animale, aceasta datorându-se desfiinţării fermelor zootehnice de stat şi cooperatiste, cât şi scăderii numărului de animale din gospodăriile populaţiei. Aceasta din urmă s-a datorat faptului că a scăzut preţul la litrul de lapte, oamenii considerând că este nerentabil comparative cu alte activtăţi, precum şi prin restricţionarea târgului de animale, unde cetăţenii îşi vindeau animalele sau produsele animaliere, din surplusul gospodăriei, în scopul recuperării din costurile avute. Determinantă pentru aceasta este structura terenurilor agricole:

– suprafața totală: 7.470 ha
– suprafața agricolă: 4005 ha din care: 1.269 ha arabil, 792 ha fânețe naturale, 1.944 ha pășuni
– păduri 2772 ha
– ape 116 ha
– drumuri 185 ha

– construții 138 ha
– neproductiv 254 ha
În ceea ce privește ramura de zootehnie 130 cabaline, 450 bovine, 1251 porci, 700 ovine, 42 capre, 7200 păsări, 300 familii de albine.


TURISM

Obiectivele turistice ale comunei reprezintă puncte de mare atracție atât pentru turiștii din țară cât și pentru cei din străinătate. Rezervațiile naturale Gresiile de pe Stânca Dracului și Poiana cu narcise de la Racâş sunt nelipsite din ghidurile turistice ale ţării. Alături de acestea, fondul turistic de origine antropică, reprezentat de obiective de mare valoare cum ar fi:

• Mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului,, Strâmba din Păduriş

• bisericile de lemn: "Sfinţii Arhangheli" din Baica, " Sfinţii Arhangheli" din Miluani, ,,Sfinţii Arhangheli" din Racâş, biserica de lemn "Sfinții Arhangheli" din Sânpetru Almașului

• conacul Hatfaludy din Hida

• conacul Morca şi multe altele, face din comuna Hida un important areal de convergenţă turistică.

16 June 2018
Resurse umane

Situația demografică
În urma ultimului recesământ efectuat în anul 2002 s-au înregistrat 3.119 locuitori, iar densitatea medie este de 30,88 locuitori pe km pătrat majoritatea locuitorilor sunt români 93,4%, 1,1% maghiari, 4,94% rromi, si 0,06% alte naţionalităţi.

Educaţie
La nivelul comunei funcționează 4 şcoli și 4 grădinițe cu program normal. Alături de acestea, în prezent se află în construcţie un Campus şcolar, care va cuprinde o şcoală cu trei nivele având 9 săli de clasă şi laboratoare, un internat cu 100 locuri, o cantină cu club, un bloc de locuinţe pentru profesori, ateliere şcoală şi alte anexe, toate acestea alăturându-se unei săli de sport existente.

Religie
Din puct de vedere confesional cel mai bine reprezentat este cultul ortodox 92,70%, reformaţi 1,1%, baptisti 3,0%, penticostali 2,1% , 2,2% alte religii.

Sănătate

În Comuna Hida sunt 3 cabinete medicale din care 2 cabinete pentru medici de familie şi unul stomatologic. La aceste cabinete îşi desfăşoară activitatea 3 medici de familie specialişti, fiecare dintre aceştia având câte o asistentă medicală. Mai există în localitatea Hida 2 farmacii şi un dispensar veterinar.

Asistenţa socială

În comuna Hida asistenţa socială este asigurată prin serviciul de asistenţă socială din cadrul Primăriei, precum şi de Centrul Social Multifuncţional ,de zi, înfiinţat în anul 2008 printr-un proiect finanţat de Agenţia Naţională de Dezvoltare a Zonelor Miniere. Asistenţa socială asigurată prin aceste servicii mai sus amintite este realizată de 3 persoane, 2 la C.S.M. de zi şi una în cadrul primăriei. Beneficiarii C.S.M. de zi sunt 50 de copii proveniţi din rândul familiilor minerilor disponibilizaţi, precum şi familiile acestora.

16 June 2018
Istoricul localității

Locuirea acestor meleaguri încă din cele mai vechi timpuri este susținută de valoroasele descoperiri arheologice de pe teritoriul comunei. Prima atestare documentară a centrului de comună datează din anul 1333, când așezarea de la acea vreme era cunoscută sub numele de sacerdos de Hidalmas. Cu excepția satului Păduriș, care este atestat documentar doar din anul 1956, toate celelalte așezări au fost atestate documentar în intervalul cuprins între secolul al XIV-lea și al XV-lea (Baica-1396, Miluani-1461, Racâș-1350, Sânpetru Almașului-1350, Stupini-1366 și Trestia-1336).
Comuna Hida concentrează pe teritoriul său urme arheologice şi istorice din toate epocile. Condiţiile oferite de Valea Almaşului, respectiv izvoare, suprafeţe favorabile practicării agriculturii, căi de acces, etc. a făcut ca regiunea să fie locuită încă din Neolitic. Prezenţa populaţiei neolitice este demonstrată de două topoare din piatră şlefuită descoperite în Sânpetru Almaşului. Epoca bronzului este atestată printr-o spadă cu mâner ornamentat, descoperită în împrejurimile satului Hida şi păstrată într-o colecţie particulară. În anul 1903 s-a identificat pe dealul nordic al localităţii Hida un depozit de obiecte din bronz păstrate într-un vas ceramic din aceeaşi perioadă. Depozitul este compus din vârfuri de lance, fragmente dintr-o spadă cu peduncul, seceri şi mânerul unui cuţit.
 
În timpul stăpânirii romane aşezările prosperă datorită vecinătăţii cu drumul care leagă Napoca de Porolissum (actual localitatea Moigrad).
Repertoriul arheologic al României păstrat în manuscris la Institutul de Arheologie şi Istorie al Artei evidenţiază traseul drumului roman care trecea probabil prin Hida - Jernău - Poarta Sălajului. Teritoriul locuit al Văii Almaşului era parte integrantă a Daciei Porolissensis, provincie organizată de împăratul roman Hadrian şi reorganizată, după războaiele marcomanice (din anii 168- 169 d.Hr.), de Marcus Aurelius. Pentru supravegherea graniţei de nord a provinciei, trasată în lungul Culmei Meseşului, s-au înălţat Castrele de la Moigrad, Buciumi, Românaşi, Romita şi Tihău. La adăpostul acestora s-au dezvoltat aşezările civice din zona Hida- Sînpetru Almaşului- Dragu.
Despre populaţia romanizată rămasă după părăsirea Daciei de către împăratul Aurelian se cunosc informaţii tot mai sărace. Organizaţi în obşti săteşti şi conduşi de cnezi locali, locuitorii Văii Almaşului cultivă ogoarele şi cresc animale. Fiecare vale reprezintă o unitate administrativă şi politică sub conducerea unui cneaz sau voievod local. Anonimus în Gesta Hungarorum afirmă că maghiarii au găsit la venirea lor în Transilvania, o populaţie băştinaşă organizată în trei formaţiuni politice prestatale conduse de Menumorut, Glad şi Gelu. Zona Hida a fost integrată Ducatului lui Gelu. Anonimus relatează o bătălie purtată de Gelu Românul cu o căpetenie maghiară Tuhutum, pe râul Almaş. Şanţurile lui Gelu de pe Dealul Gras, au fost amenajate cu acest prilej. Gelu a fost ucis iar populaţia autohtonăa jurat credinţă lui Tuhutum la Aşchileu.
 
Primele atestări documentare ale satelor comunei Hida arată astfel:
Satul Hida este atestat documentar din anul 1333 în registrul de dijme papale întocmit între 1332 - 1337 de cei care colectau dările datorate papei de popuilaţia catolică din Regatul Ungariei. Dijmele erau percepute pe dioceze iar Hida figura ca centru religios catolic.Cu acest prilej este pomenit un sacerdos de Hydalmas. Aşezarea este numită în documente, de-a lungul secolelor: Hydalmas (1333), Hidalmas(1587-1589), Hida(1730), Hidalmas (1750), Hida (1854).
• Satul Trestia este al doilea atestat documentar, din anul 1336 . Este denumit în documente Komlos Ujfalu.
Satele Sînpetru Almaşului (Szent Peter) şi Racîş (Almasrakos, Rakoş), sunt menţionate pentru prima dată în documentele din anul 1350. Satul Sînpetru Almaşului a fost întemeiat iniţial pe CORBU. Cauzele care au dus la mutarea sa în actuala vatră nu se cunosc cu certitudine.
• Satul Baica este atestat în anul 1396 şi este menţionat constant în documente cu numele de Banika (anul 1396), Bynyka (anul 1600), Bayka (anul 1733), Banika (anul 1750), Baika (anul 1850), Baica (anul 1854).
• Satul Miluani este menţionat în documente datând din 1461 care aminteşte de census quinquagesimalis de Miluan. Ca şi restul localităţilor şi satul Miluani este atestat cu denumiri diferite de-a lungul timpului: Nyilvan (1733), Milvan (1760-1762), Milvany (1854).
• Satul Stupini (Fuzeş), de dată mai recentă este menţionat constant în special în recensămintele organizate de statul austriac. După transformarea Imperiului habsburgic în Imperiul dualist austro-ungar, localitatea Stupini primeşte în documentele maghiare ale vremii numele de Mezosolymos.
• Localitatea Păduriş, fost cătun, s-a transformat în sat ca urmare a redistribuirii teritoriale realizată în 1956.

16 June 2018
Relieful și vegetația

Relieful
Teritoriul comunei Hida se dispune pe diferite unităţi de relief: în lunca largă a Văii Almaşului, cu aspect de câmpie, pe dealurile cu caracter premontan de la poalele Muntilor Meseş. Datorită acestui fapt şi structurii geologice și geomorfologice, peisajul comunei Hida este variat și totodată creează o notă de pitoresc.
Comuna Hida este integrată din punct de vedere spaţial în Bazinul hidrografic al Văii Almaşului (afluent al Someşului), care-i adună apele în bună parte din depresiunea omonimă.
Din punct de vedere geomorphologic, unitatea menţionată este parte componentă a Podişului Someşan, situată la est de ,,Jugul intracarpatic,, - Munţii Meseşului- Dealul Dumbrava- Culmea Prisnelului.
Orientarea generală a reliefului este pe direcţia nord-vest şi sud-est şi condiţionează trăsăturile morfohidrografice ale regiunii şi sensul convergent al proceselor geomorfologice actuale. Valea Almaşului prezintă un aspect de Culoar depresionar, fiind dominată de culmile interfluviale care o circumscriu şi care se situează în general între 400 - 500 m (Vârful Zăpodii -450,8m; Vf.Găţii -461,2 m; Dealul Furcuţa - 434,6 m; Dealul Cărbunari -478,1m; Dealul Stupini - 464,9m; Dealul Râpa Roşie - 489,9 m; Dealul Merilor -476,6 m; Dealul Coasta Mare - 417,5 m etc).
 
Clima
Din punct de vedere climatic, Comuna Hida se află într-o zonă de climă temperat-continentală moderată. Aceasta este o consecinţă a circulaţiei generale atmosferice vestice iar particularităţile topo-climatice locale sunt generate de relief (prin altitudine, înclinarea şi expoziţia versanţilor, grad de fragmentare etc.), hidrografie, vegetaţie (prin grad de acoperire şi tip de vegetaţie, caracterul acesteia etc.), caracterul activităţii antropice.
Radiaţia globală are valori cuprinse între 115,5 şi 117,5 kcal/cm2/an, valori care cresc treptat din decembrie până în iulie şi descresc apoi progresiv până în decembrie. Ele asigură necesarul de energie pentru dezvoltarea în condiţii optime a plantelor de cultură a pomilor fructiferi, sau chiar a viţei-de-vie. Clima este caracterizată prin temperaturi medii anuale cuprinse între 7,2- 8,5 grade Celsius, cu ierni ce oscilează de la un an la altul între ierni foarte geroase (cu temperaturi ce ajung chiar la -250 Celsius) şi ierni blânde (cu temperaturi de primăvară +100 C - +120 C Celsius). Valori extreme s-au înregistrat la Hida unde la data de 16.08.1962 au fost 36,8 0 C, iar la 4 februarie în acelaşi an au fost -27,2 0 C.
Dintre fenomenele termice locale se remarcă fenomenul de îngheţ care are o frecvenţă mai mare iarna şi mai redus toamna sau primăvara, când poate provoca pagube importante asupra culturilor agricole. Uneori aceste îngheţuri se prelungesc până la sfârşitul lunii aprilie putând apărea chiar şi în prima decadă a lunii mai. Numărul mediu al zilelor cu îngheţ este de 110 - 120 pe an.
Cantităţile de precipitaţii medii multianuale se înscriu în jurul valorilor de 500 -700 mm/ an (precipitaţii moderate). La Hida iarna cad cele mai puţine precipitaţii, 13% din total, primăvara 24%, iar vara datorită ploilor de convecţie termică şi a celor frontale, cad 39% din total.primele zăpezi cad de obicei în a doua parte a lunii noiembrie, iar ultimele zile cu ninsoare se înregistrează în a treia decadă a lunii martie, şi uneori în primele zile ale lunii aprilie. Durata de strălucire a soarelui este de 1900 ore pe an.

Fauna
Speciile faunistice prezente în zonă sunt de natură central-europeană, la care se adaugă elemente din provincia nord-europeană şi asiatică precum şi elemente din provincia est-europeană. Fauna este specifică pădurilor de foioase, dispusă în mai multe nivele de viaţă, de la învelişul de sol până la vârful arborilor.
Dintre animale amintim: iepurele, vulpea, lupul, dihorul, mistreţul, căprioara, cerbul, viezurele, etc. Păsările sunt reprezentate de: privighetoare, ciocârlie, piţigoiul, corbul, graurul, etc.
Fauna acvatică cuprinde: cleanul şi mreana.

16 June 2018
Cadrul geografic

Comuna Hida este aşezată în partea de sud - est a judeţului Sălaj, în Depresiunea Almaşului, parte componentă a Podişului Someşan, bazinul Văii Almaşului; traversată de la sud spre nord de drumul naţional 1G, Huedin - Răstoci, iar de la est spre vest de drumul judeţean DJ 109 ce face legătura dintre comuna Dragu şi DN 1G.
Teritoriul administrativ al comunei se intinde pe o suprafață de 101,72 km2 și este situat în Depresiunea Almașului. Comuna are în componență localitățile:
Hida - sat resedință de comună situat la o distanță de 37 km față de municipiul Zalău; 
Baica
Miluani
Păduriş
Racâş
Sânpetru Almaşului
Stupini
Trestia.
Coordonatele geografice ale localității Hida sunt: 47°4′2″N 23°18′48″E.

Populatia totală a comunei număra la ultimul recensământ 3119 de locuitori, din care 93,4% români, 1,1% maghiari, 4,94% rromi, si 0,06% alte naţionalităţi.

16 June 2018